Editura VIVALDI -

CARMEN SYLVA

COLŢUL PENAŢILOR MEI VOL II

Traducător: DUMITRU HÎNCU
Eram o fire foarte închisă şi împrejurările erau cât se poate de prielnice ca să mă facă şi mai închisă şi de aceea, de multe ori, nu reuşeam să spun oamenilor că-mi făceau un bine. Pe de altă parte, în toată viaţa mea n-am spus cuiva nici: "Mi-ai făcut un răul". Şi la fel voi proceda şi în aceste zile; altminteri ar însemna să-i trădez şi ar fi o dovadă de rea credinţă.
Eram şi excesiv de sensibilă, ca toţi oamenii pe care viaţa nu-i răsfaţă şi nu se simt fericiţi, care se simt uşor jigniţi şi iau în tragic ceea ce alţii le-au spus, poate, în glumă. Uneori, mama, m-ar fi vrut mai duioasă şi-şi dădea toată osteneala să mă facă astfel ori să-mi descopere în ochi lacrimi, crezând că aşa mi-ar fi mai uşor, dar n-a reuşit; eu eram cam rigidă şi aspră, pentru că altfel nici n-aş fi suportat multele neplăceri. Dacă aş fi fost moale şi sentimentală, n-ar fi mers defel. Mama însăşi era cel mai elocvent exemplu, nimeni n-ar fi putut s-o audă plângându-se de ceva şi, în timpul ultimei mari boli a lui Otto, când am cutezat să rostesc odată: "Of, e cumplit!", s-a luat cu mâinile de cap şi mi-a strigat: "Te rog, nu mă face să plâng!". Altfel nici n-ar fi putut rezista şi, astfel, stăm una lângă alta fără să ne exprimăm durerea ce ne încerca, suportând-o cu curaj. Ca un bun comandant de oşti, mama se pricepea ca, prin uriaşa-i personalitate şi voinţa-i de neînfrânt, să insufle curaj trupelor ei.

DUMITRU HÎNCU

MEANDRELE ISTORIEI

"Istoricului îi e la fel de greu să fie obiectiv, ca şi marilor savanţi, oamenilor politici, diplomaţilor sau magistraţilor. Dar tocmai de aceea ceea ce se cuvine să stea la baza judecăţilor sale trebuie să fie măcar dorinţa de obiectivitate, dorinţa de a nu cădea pradă ideilor preconcepute, prestabilite. E ceea ce şi-a dorit şi autorul paginilor ce urmează. Dacă şi în ce măsură acest lucru i-a şi reuşit, vor putea spune doar cei care le vor citi."

DUMITRU HÎNCU

CONEXIUNI CU VRĂJITORUL (THOMAS MANN ŞI ROMÂNIA)

Desigur, din însuşi subtitlul acestei cărţi cititorul îşi va da seama că ea nu vrea să fie o exegeză a operei, a monumentalei opere a lui Thomas Mann.
La originea cercetării a stat descoperirea, în arhive publice sau particulare, a unor documente şi scrisori ce pot completa imaginea pe care studiile de specialitate de peste hotare au conturat-o despre personalitatea şi opera scriitorului. Apoi, din aproape în aproape, subiectul cucerindu-mă, pe măsură ce m-am cufundat în investigaţie, am putut constata că ea se vădea cu atât mai fertilă şi mai necesară, cu cât lucrările bibliografice străine referitoare la opera lui Thomas Mann sunt, din păcate, foarte lacunare atunci când e vorba de surprinderea reverberaţiei ei în România.
Dumitru Hîncu
Scrisă de un erudit în domeniu, dar accesibilă unei largi categorii de cititori, cu eleganţă şi pasiune care completează perfect informaţiile de strictă specialitate şi însoţită de o utilă bibliografie selectivă, cartea lui D. Hîncu este una dintre reuşitele genului.
„Curierul Naţional”
Dumitru Hîncu a strâns, cu un lăudabil efort toate bucăţelele rămase prin arhive şi le-a asamblat cu multă răbdare,după ce le-a verificat autenticitatea. Valoarea de bază a cărţii este una documentară. Dar din scrisori, articole de ziar, fragmente de jurnal sau de memorii reînvie, complex, anul Thomas Mann.
„România literară”

DUMITRU HÎNCU

MARTHA BIBESCU pe care n-o cunoaştem

Până în cea din urmă zi a vieţii ei, în ciuda furtunilor prin care trecuse, a pierderii prietenilor, a averii, a palatelor şi în pofida ireparabilelor stigmate ale vârstei, Martha Bibescu a ştiut întotdeauna să facă faţă necazurilor şi să domine evenimentele.
DUMITRU HÎNCU

GEORGE PAUL SANDACHI ŞI DAN HADÎRCĂ

PRINŢUL GEORGE VALENTIN BIBESCU. BIOGRAFIA UNUI CĂLĂTOR

Cartea Prinţul George Valentin Bibescu. Biografia unui călător, elaborată de domnii comandor George Paul Sandachi şi Dan Hadîrcă, este o lucrare de pionierat în istoriografia românească. Redactată cu multă pasiune şi migală, ca urmare a unor studii îndelungate efectuate pe parcursul mai multor ani în arhivele militare, civile şi particulare, lucrarea urmăreşte să prezinte marelui public şi specialiştilor o imagine de ansamblu a rolului pe care l-a avut George Valentin Bibescu la apariţia şi dezvoltarea aviaţiei române, la afirmarea prestigiului acesteia pe plan internaţional.
Alături de renumele mondial al românilor Traian Vuia şi Henri Coandă, prinţul George Valentin Bibescu răsfrânge onoare asupra românilor, ca pionier al stăpânirii aerului.

GEORGE RADU

FUNIA DE NISIP

Ce este "funia de nisip"? Este o metaforã, a cãrei semnificaţie o aflãm din primele pagini ale acestei cãrţi - un roman-eseu, conceput ca o cronicã a vieţii ţãrãneşti în momentele ei cheie, din trecut pânã în zilele noastre. Metafora unei înţelepciuni lipsite de orice aroganţã, de orice rigiditate, clarvãzãtoare şi izvorâtã dintr-un profund bun simţ.
Pledoaria lui George Radu apãrã - într-un univers şi un timp al atâtor anomalii şi excese - acea lume (cum spuneam) a bunului simţ, a simţului mãsurii, valori ale vieţii ţãrãneşti de zi cu zi, dar şi în ceasurile de grea încercare.

GHEORGHE - EUGENIU BUCUR

AMURGUL BĂTRÂNULUI CERB

Gheorghe - Eugeniu Bucur. Născut în 1934 la Bucuresști. Medic, Cavaler al Ordinului Meritul Sanitar în grad de Mare Ofițer. Membru al Cenaclului Medicilor ”Vasile Voiculescu” și al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Debut septuagenar în toamna lui 2003 cu un volum de versuri ce acoperă Jumătate de secol.
După 5 ani de la prima carte din 2003 intitulată Regele cerb cu coarne de aur, autorul recidivează cu un nou volum de poezii, Amurgul bătrânului cerb, în care apăsarea vechilor gândiri legade de scurgerea neoprita a timpului în clepsidra vieții este atenuată de boarea alinătoare a amintirilor dragi. Un volum crepuscular.

HORIA ALEXANDRESCU

GRUIA, MISTER HANDBAL

“Talentul de scriitor, dar si minutiozitatea de gazetar, se regasesc din plin in aceasta carte despre Gheorghe Gruia, in care Horia Alexandrescu exploateaza cu brio mai multe instrumente ale jurnalismului: interviul, dialogul, reportajul, comentariul. Iar cariera spectaculoasa a marelui jucator, consacrat drept cel mai mare handbalist al lumii, din toate timpurile, ii ofera condeiului toate ingredientele pentru a oferi cititorilor o carte captivanta.”
Ion Cristoiu

HORIA ALEXANDRESCU

VLASE, MAGNIFIC 7

“Lumea handbalului romanesc il cunoaste pe excelentul technician Oprea Vlase doar prin intermediul rezultatelor sale!
Omul acesta a deschis- cu ajutorul mintii sale iscoditoare, al unei puteri de munca uluitoare – portile afirmarii handbalului romanesc in lume.”
Hristache Naum

IOANA DIACONESCU

RONI CEL VITEAZ ŞI PRINŢESA CU GHETE

O lume a copilariei povestita si daruita cu generozitate celor mici si mari...

ION ZAMFIRESCU

SPIRITUALITĂŢI ROMÂNEŞTI

Sufletul românesc, în ceea ce are mai adânc şi mai reprezentativ, s-a format în condiţii pe care schema materialistă rămâne departe de putinţa de a le caracteriza şi de a ni le explica în adevărata lor complexitate.
Aceia care vor să ne cunoască cu adevărat, aşa cum suntem şi cum am putut să ne închegăm viaţa noastră istorică şi spirituală de până acum, trebuie să-şi dea seama, în primul rând, de realităţile noastre etnice, sufleteşti şi culturale. Condiţiile istorice şi legile generale ale evoluţiei noastre ca popor nu ne-au îngăduit până acum realizarea unei mari civilizaţii materiale, dar, în schimb, ne-au prilejuit o adâncire deosebit de fină şi de nuanţată a realităţilor noastre sufleteşti. Toate acestea, pentru a fi cunoscute şi apreciate în adevărata lor semnificaţie, ne cer, mai mult decât un ochi al preciziei inginereşti sau al exactităţilor statistice, un simţ intuitiv special, o iniţiere caracteristică, în stare să străbată în substraturile vieţii noastre sufleteşti, să înţeleagă dramele de conştiinţă care au brăz-dat-o şi să descifreze sensurile filosofice în care soarta poporului nostru şi-a găsit temeiuri şi echilibru. Cultura română, în adevăratul ei înţeles, nu înseamnă traducerea în limba autohtonă numai a unor fapte şi valori din afară, ci, în primul rând, o cunoaştere şi o interpretare conştiincioasă a formelor ei dinăuntru.

MARTHA BIBESCU

Jurnal berlinez ’38

Jurnalul ne descoperă, o dată mai mult, subtilitatea spiritului de observaţie al scriitoarei, ingeniozitatea şi neprevăzutul asociaţiilor de idei pe care le făcea în descrierea unor personaje, ironia-i acidă, întinsele relaţii pe care le avea în “lumea bună” europeană a epocii, dar mai presus de toate un sugestiv tablou al Reichului nazist mediat de figura şi decorul intim al numărului doi al acestuia, inenarabilul Hermann Göring, tipice, în multe privinţe, pentru regimurile dictatoriale care au îndoliat veacul de care abia ne-am despărţit.
DUMITRU HÎNCU

RODICA TOPOR,
FLORICA DIACONU,
GEORGETA MARGHESCU

CULTURĂ - termeni şi personalitãţi. DICŢIONAR

Lucrarea se adresează celor care nefiind specialişti intentionează să se familiarizeze cu principalele noţiuni, concepte, teze şi teorii intâlnite în publicaţii şi viaţa privind domeniul culturii, cu contribuţiile majore la definirea şi elaborarea acestora.
Conceptele, noţiunile tratate în dicţionar fara a avea bineinţeles pretenţia unei contribuţii directe la elaborarea unei teorii a culturii îşi propun să redea cel puţin o parte din corpul conceptual şi metodologic implicat de un asemenea obiectiv.
Deşi face apel pentru ilustrarea unor teze teoretice la diferite fenomene semnificative din dezvoltarea culturii naţionale şi universale, dicţionarul este departe de a-şi propune să suplinească o istorie a culturii.

VICTORIA BAŞTA

GUSTUL TIMPULUI

Volumul "Gustul Timpului", desfăşurat pe trei capitole incitante ca problematică, reprezintă mărturia vie a unei sensibilităţi aparte, a unui rafinament specific omului de cultură şi a unei permanente stări de meditaţie asupra complexităţii existenţei.
prof. univ. dr. Irina Odăgescu